De vreo doua zile aud la stiri despre un joc/proiect inca nelansat cu urmatorul subiect:
Romanii au cucerit intreaga planeta, au subjugat toate popoarele si au decis ca lumea nu mai e de-ajuns si ca mai e o galaxie inca necucerita. Ca in orice imperiu respectabil exista si un ghimpe in coasta, o colonie indepartata care decide sa se rascoale. Surpriza... aceasta colonie este o colonie cu populatie maghiara.
Ce se prezenta la stiri, dincolo de lipsa de informatie concreta (asta era cam tot ce se zicea despre joc sau producatori ), erau diferite reactii ale unor entitati care erau fie jignite, fie perplexe, fie nedumerite.
Acum se desprind doua intrebari.
E moral sa faci un joc in care concluzia minimala ar fi ca romanii ii casapesc pe maghiari?
E etic sa te foloseti de controversa pentru a spori atentia asupra produsului tau?
Am s-o despic pe prima.
E la fel de moral ca si cum ai face un joc cu americani care omoara irakieni, sud-americani nespecificati, sau germani din razboiul al doilea mondial. Producatorii afirma ca povestea e fictiune si ca jocul e o parodie plina de sarcasm (escadronul din care faci parte se numeste "Cacanarii", Traian Basescu e imparatul). Problema vine cand te confrunti cu urmatoarele aspecte:
Sensibilitatile specifice ale zonei - nu cred ca un joc in care ucrainienii i-ar oprima pe polonezi ar fi bine primit in Polonia. E pana la urma o zona in care ne raportam la evenimente petrecute cu 100. 200, si mai bine de ani, in relatiile cu minoritatile din fiecare tara si in relatiile cu vecinii. Cred ca mai lipseau din joc "trupele de elita sarbesti loiale imparatului" si "concubinele ucrainiene din haremul imperial", dar sa nu anticipam :))
Sarcasmul si parodia pe intelesul tuturor - NU E!! Acum nu afirm ca toti care vor cumpara jocul si care-l vor juca sunt niste nationalisti aprigi care de fapt au navete de atac in hangarele personale si folosesc jocul ca o platforma de antrenament. Dar jocul va fi folosit de ambele parti ca sa evidentieze ultra-nationalismul romanesc si ca ingrasamant pentru acest sentiment. Sarcasmul e o forma de arta si nu multi il prind.
Si de aici trecem la a doua intrebare care ne arunca o lumina asupra premeditarii actului.
Exista cateva reguli de baza in publicitate si una dintre ele e "Orice fel de publicitate e buna" si mi se pare ca promovarea merge pe doua dimensiuni: ambiguitate si subiect la care te poti relationa.
Eu spun ca verdictul este clar. E o actiune de publicitate prin controversa, a atras mai multa atentie decat s-a preconizat si vrand ne vrand creatorii jocului trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru ce au provocat. Un add-on cu o contraofensiva a rebelior maghiari cred c-ar mai elibera un pic din presiune :).
